Mamei...

Mama mea e cea mai frumoasă şi deşteaptă mamă din lume
Când era mai tânără construia şcoli,
Le umplea cu semne de vrednicie ş-apoi se punea pe explicat teoria înmuguririlor multiple.
Răsturna oamenii cât să-i ajute  să stea drept prin viaţă
Acum s-a mai potolit.
O dor genunchii
Mama mea era  atunci când m-am născut, când am murit şi când am înviat
De fapt, am înviat pentru că a  dat cu Cerul de Pământ
Aşa cum fac toate mamele la nevoie.

Mama mea e mai tânără ca oricând
Ochii ei cândva, albaştri
Devin pe zi ce trece mai verzi

Am învăţat că lucrurile nespuse 
cresc ca nişte pinteni
Pe dedesubt. 
Că timpul e lung până se scurtează
Că timpul e destul până se împuţinează...



Sarut mâna, mamă! La mulţi ani alături să îţi fii şi să ne fii! Te iubesc!

Comentarii

  1. Unknown5 septembrie 2016 la 13:17

    La multi ani buni, sanatate si an de sa va imbratisati mai mult. Sunteti minunate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scaietina5 septembrie 2016 la 20:45

      Multumim, Lilisor! Amandoua te imbratisam, cu drag, pe tine!

      Ștergere
  2. Costel26 septembrie 2016 la 23:35

    La Multi Ani! Te mai corecteaza la virgule?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scaietina29 septembrie 2016 la 07:00

      Multumesc, Costel! Ce bine sa te regasesc! Mai rarut ma corectează, de la genunchi cred. De ce ai gasit vreuna intre subect si predicat? :))
      Semnaleaza, te rog!

      Ștergere
    2. marian grigore5 septembrie 2017 la 12:44

      Nu, am găsit una lipsă după ”de ce”. Așa pare că-i reproșezi că a găsit una unde nu trebuie. Hi, Hi...

      Ștergere
    3. Scaietina6 septembrie 2017 la 09:00

      Ah! :) Aveti perfecta dreptate, domnule Marian! Multumesc!

      Ștergere
  3. Dan Norea5 septembrie 2017 la 09:14

    Să-ți trăiască mama ani mulți, fericiți! Sănătate și multe bucurii amândurora!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Imagine
Să ai drept companion de muncă un chinez bâlbâit care vorbeşte italiană e o adevărată binecuvântare, la care se adaugă drept bonus, faptul că, atât eu cât şi el ne aflăm la acelaşi grad de acumulare a limbii de adopţie. El nu poate zice Ina la un loc aşa că, strigă „Iiii”când se opăreşte la maşina de făcut cafea şi „Naaa”când îşi scurtează buricele la aparatul de feliat. Suntem chit. Nici eu nu pot striga repede Shi Xiang-Xia pentru ca îmi stimulează glandele salivare şi încep a boscorodi româneşte. Îl binecuvântez cu o cruce creştinească ori de cîte ori pleacă să debaraseze. Shi Xiang- Xia cu un teanc de farfurii in braţe e la fel de periculos ca un kamikaze burduşit cu dinamita. Babi, bangladeshul care spală vase are înălţimea oalei în care se fierb languste iar tenul o idee mai deschis decât ceaunicile pentru mămăligă. Îl adoră pe Shi-Xiang- Xia şi mi-a povestit că arde lumânărele norocoase pentru ca acesta să trecă cu bine perioada de probă. Farfuriile mari au scăzut la jum
citeşte mai mult...

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”

Imagine
Stimaţi participanţi, fericiţi posesori de leuştean,  deschidem oficial: taram-taram-ta-ta-taram, prima ediţie a concursului: “Leuşteanul de diasporă - Ba, al meu e mai frumos” ( să-mi spună cineva dacă scot virgula de după “Ba”, înainte să mi se înroşescă crenguţa de leuştean, de ruşine), care ediţie, prima fiind, ar putea părea niţel bâlbâită, de aceea, vă aşteptăm cu sugestii, brainstorming-uri,  vizavi de organizare, nume, regulament, premii etc. Cum leuşteanul ca şi românii sunt împrăştiaţi pe diferite continente, axe, fusuri orare, meridiane şi cum, iarna nu-i ca vara şi vara ar putea să fie, care este, concursul se va încheia odată cu recoltarea leuşteanului, deci fără dată fixă, undeva prin toamnă? Când toţi participanţii au terminat să-şi pună în diverse recipiente leuşteanul, se sună trâmbiţa, chiar aici în subsolul acestui text. Până atunci, însă, participanţii, postează pe blogurile, paginile, dumnealor(facebook, twitter, trumblr, etc), pozele concurentului leuştean, î
citeşte mai mult...

Barbat cu masină

Imagine
Nu-i aşa că ştiţi povestea aia cu  “Lampa lui Aladin”? Pun pariu că de “Lampadina lui Cătălin” n-aţi auzit până acum, aşa că, ce-ar fi să vă povestesc? A fost odată ca niciodată un jupân, (că dacă n-ar fi despre ce am sta noi aici să povestim?!?) care jupân avea o maşină nici mare, nici mică, nici joasă, nici înaltă, nici albă, nici neagră, foooarte frumoasă(pssst… am aflat că jupânul mai trage cu coada ochiului pe aici, aşa că subliniez, foarte fruuumoasă) aşa de frumoasă, că la soare te putei uita dar la ea, in ziua de marţi, ba! De ce tocmai marţea, v-aţi putea întreba? Este ea un fel de broscuţă năzdravană care se dă de trei ori peste cap şi se transformă în monstruleţ ca într-o binecunoscută reclamă? Nici vorbă, chiar dacă suntem într-o poveste, maşina această foarte fruuumoasă nu ştie să facă diferenţa. Jupânul ştie, însă. Marţea e singura lui zi liberă, aşa că, se scoală cu noaptea în cap şi-ncepe maratonul lui “astăzi trebuie să …“ . Întâi şi întâi, ce
citeşte mai mult...