Scaietisme

Încercând să ostoiască nemaipomenita îmbinare a  undelor electromagnetice,  freamătul mirobolant al particulelor de praf iscat la fiecare apropiere, două telefoane şi-au dat întâlnire... Emoție, aventură. Ea, un miniarc S, delicată, sofisticată, vibrează cu sunet pisicesc la fiecare două secunde, el, decis, puternic, elegant, un S3 cu îmbunătățiri la viteza de transfer a datelor, fluieră strengareste, atent să nu se suprapună peste torsul dumneaei. Se privesc adânc în fotocamere  şi deja ştiu că orice convorbire va fi de o claritate excepțională chiar daca rezoluţiile diferă foarte mult, feeling-ul, e bun ştiut, armonizează. Se fotografiază discret, fără blitz, poza ajunge în nanosecunde pe facebook, mult mai rapid el: "Mi-am găsit sufletul pereche", ea, rezervată, scrie doar :" O întâlnire neaşteptat de plăcută" Prietenii vin,  pun "like"-ul împreună cu părerea, la pachet. Ai ei o avertizează: "e un Casanova, fii atentă", ai lui morm...

Dom'le, vin curenții peste ăștia, ceva de n-ai văzut!  Acum apare nenea de la meteo: păzea că trece africanul şi  vă-ntinde ca pe tăieței,  acu' zbiară că s-a schimbat calimera și niște curenți au încurcat  polul nord cu ecuatorul, tropicelele cu meridianele deci, evident, orice palton cu căptușeală ți-ar fi de folos. Oricum, treaba nu e chiar uşurică aşa cum ar putea să pară. De la 40 de grade, măsurați la umbra mărarului, la 16 grade, măsurate între clănţănitul dinţilor, totul într-o singură  noapte!  O schimbare din asta trimite în tilt orice mecanism serios de reglare a temperaturii, cum al meu era deja niţel dereglat, vă daţi seama?  E un fel de aruncare în cap de la etajul zece. Cu repetiţie. Adică: te ridici, faci scările şi te arunci iar.  Dimineaţa devreme,  dârdâi cu simţ de răspundere, la ora trei mă scurg pe trotuar ca o îngheţată uitată la soare. Sus, jos...cald, frig... dimineaţa îmi curg mucii, după-amiaza apele şiroaie....