Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2015

Prin lumile lui Liviu Nanu

A cest text nu e o recenzie de carte ci doar un rezumat despre ce a înţeles cititorul, adică eu, din ce a scris autorul, adică Liviu Nanu, semnalat în agenda mea telefonică drept LivNanuagonia, totul legat să încapă pe un singur rând. Zilele trecute am avut ocazia să ne vedem chiar dacă fugitiv, în sens vizual adică, Liviu fugea mâncând pământul după vaporaş iar eu dădeam dezdemonă din batistuţă la mal, dar a fost suficient să înţelegem că suntem exact aşa cum ne gândeam noi că suntem, când ne citeam pe Agonia, adică nişte persoane cool, vorba tiktokiştilor. Important e că, aşa, am intrat în posesia celei mai recente cărţi a lui, Ziua P(r)ostului şi  dacă nu ar fi insinuat o provocare în autograful însoţitor poate nu mă urneam să demonstrez că nu pot adormi cu creionul în mână, că eu aşa citesc cărţi în ultimul timp doar- doar ‘oi păcăli Alzheimerul să treacă pe partea cealaltă când mă vede. Personajele din seria Cărciuma lui Bicuţă populează şi acest ultim volum şi alegerea de a-l num

Viata

Imagine
Mi-e din ce în ce mai clar că viaţa e mormanul de rahat pe care apuci să-l faci în afara pamperşilor purtaţi în copilărie şi a celor purtaţi la bătrâneţe. imagine de pe pampers.bandcamp.com/

Pleasca lepsei de pleasca

Imagine
Atenţiune! Asta nu e o leapşă simplă ci o leapşă de pleaşcă. Dacă aş şti pluralul de la pleaşcă l-aş înregistra la camera di invenţioni. Nu, nu vorbeam moldoveneşte ci rotalianeşte, limbă nou-nouţă pe care toată lumea rifiută să o valideze, ea crescând duşmanos în mijlocul poporului român precum buruiana la umbra popuşoiului comunist. Dar să ne lămurim... Leapşa simplă vine în valuri din exterior, leapşa de pleaşcă vine evident din sens contrar, tu îţi dai întrebarea, tu răspunzi e un fel bambilici electronic pentru zilele în care priveşti disperat cum ultima muscă îşi dă drumul din tavan de plictiseală Deci, atenţiune, tocmai o să-mi dau oleapşă de pleaşcă... taram-ta-ta-ta... Ce-aş face dacă aş fi pentru o zi preşedinte? Ha! Ha! Ha! Cum ce-aş face? Îl fac repede prim ministru pe jupân pentru că a capitulat demult, ştie că am întotdeauna dreptate, astfel voi fi şi preşedinte şi prim ministru în acelaşi timp, deci trec la alegerea guvernului. Jupanul, prim ministr

Insolatia de iarnă

Imagine
Am înţeles eu, ploaie în luna lui Marte, ploaie în luna lui septembrie, ploaie în luna lui octombrie, ba chiar, treacă de la mine şi-un noiembrie- decembrie murat dar nu mă fă să fac insolaţie în ianuarie că de la asta mă enervez rău de tot. Muah! Mai rău decât s-a enervat Vadim-şcoi şi Miron-şcoi pe diasporă. Cică, să se întoarcă diaspora să sufere ca noi, ar fi zis Miron- şcoi scuturându-şi mătreaţa din cosiţă. Ca noi, ca cine adică nene Cozma? Păi, ce vină avem noi că pshihopaţi de talia voastră fluieră liberi prin pieţe dându-se drept pasionali, oameni cu caracter vulcanic?  Vulcanul ca vulcanu’ da’ caracter de unde, dom’le? Neah! Doi caraghioşi care-şi admiră unul altuia idioţeniile precum două maimuţe cu fund roşu care fac schimb de păduchi. Ştiu, o să-mi ziceţi că-i veche treaba cu jignitul diasporei dar daca eu numai acum am aflat? ¤¤¤  Pentru cei care nu ştiu bancul: Ion si Janos sunt vecini buni, se înteleg bine, petrec împreuna des. Într