Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2015

Cateodata

Câteodată plec din mine zile întregi de parcă mi s-a urât cu binele sau poate tocmai de aia...
se spune că la capătul lumii există un târg de trupuri poţi să vezi cum e să intri în pielea altuia discrepanţa dintre cerere şi ofertă e foarte mare ne explică tanti Jeni de la casierie graşii atârnă precum costumul de mire în odaia cea bună, ani la rând nu prea se înghesuie nimeni să-i încerce toţi încearcă să-ncapă în cei slabi cu cât eşti mai schilod cu atât ai mai multă căutare, e şi mai ieftin.
Obişnuiam să plec din mine zile întregi De parcă mi se urâse cu binele sau poate tocmai de aia
dacă n-ai acţiuni la bursa de piele e mai indicat să rămâi între organele tale continuă tanti Jeni amabilă trupurile de camuflaj ca al tău nici mari, nici mici, nici graşi, nici slabi, nici frumoşi, nici urâţi, nici- nici sunt destul de bine cotate. stai pe tine, fătucă, dacă nu vrei să rămâi cu duhul pe dinafară e şi mai ieftin.

Hobbitul de piata

- Vezi, ţi-am spus doar să nu mai umbli la drăcovenia aia până nu-ţi repară Rufo ochelarii, uite, unde-am ajuns. Locul ăsta nu seamăna în niciun fel cu târgul din Poiana Soarelui, o să trebuiască să roadem iar scoarţă de stejar până la următorul salt.
- Nu m-aş încumeta, stejarii au un miros ciudat, am observat că hobbiţii de aici ţin după ei, alţi hobbiţi mai mici legati cu aţă care ridică piciorul în apropierea copacilor,poate că mirosul e legat de obiceiul ăsta.
- Or fi nişte hobbiţi luaţi ostatici şi folosiţi la grădinărit, cine ştie cu ce rasă barbară avem de-a face, mai bine ai mai încerca să faci ceva cu busola aia înainte să ne confunde cu nişte cârtiţe şi să ne pună la săpat şanţuri de apărare cum ni s-a întâmplat în HobOltenia, cu puţin timp în urmă.
- Ei , n-a fost chiar atât de rău, prazul era mult mai fraged şi mai gustos decât coaja de stejar, asta fără să amintim de licoarea de prună din şopronul lui nea Baron.
- Ah, ia uite-te dincolo de drum sunt doi hobOlteni arşi de s…