Viata
Mi-e din ce în ce mai clar că viaţa e mormanul de rahat pe care apuci să-l faci în afara pamperşilor purtaţi în copilărie şi a celor purtaţi la bătrâneţe.
 |
| imagine de pe pampers.bandcamp.com/ |
Shi- Xiang- Xia
Să ai drept companion de muncă un chinez bâlbâit care vorbeşte italiană e o adevărată binecuvântare, la care se adaugă drept bonus, faptul că, atât eu cât şi el ne aflăm la acelaşi grad de acumulare a limbii de adopţie. El nu poate zice Ina la un loc aşa că, strigă „Iiii”când se opăreşte la maşina de făcut cafea şi „Naaa”când îşi scurtează buricele la aparatul de feliat. Suntem chit. Nici eu nu pot striga repede Shi Xiang-Xia pentru ca îmi stimulează glandele salivare şi încep a boscorodi româneşte. Îl binecuvântez cu o cruce creştinească ori de cîte ori pleacă să debaraseze. Shi Xiang- Xia cu un teanc de farfurii in braţe e la fel de periculos ca un kamikaze burduşit cu dinamita. Babi, bangladeshul care spală vase are înălţimea oalei în care se fierb languste iar tenul o idee mai deschis decât ceaunicile pentru mămăligă. Îl adoră pe Shi-Xiang- Xia şi mi-a povestit că arde lumânărele norocoase pentru ca acesta să trecă cu bine perioada de probă. Farfuriile mari au scăzut la jum...
Sus capul! Pesimismul nu te prinde. Nici cinismul. Ce-ai pățit?
RăspundețiȘtergereConstatam doar! Nicio grija, imi revin, domnule Marian, tineti-va surasul la indemana! Cu drag!
Ștergere