Jean si Jana

- Oh! Săru’ mânuşiţele, frumoasă doamnă!
- Domnişoară!
- Pardon.
- Nu face nimic, enchantée!
- Franţuzoaică?
- Olteancă.
- Nu face nimic, sunteţi îngrozitor de frumoasă.
- Oh, mulţumesc, sunteţi un bărbat très gentil.
- Permiteţi să mă prezint, Jean Batistă, în timpul liber, mafiot.
- De Italia?
- Nu, de Brăila.
- Maritim, atunci.
- Nu-mi place să vorbesc de afaceri.
- Vă înţeleg, am rude în branşă.
- A! E posibil să le cunosc atunci...
- Nu cred, acţionează internaţional.
- Înţeleg, sunt începători. Cel mai rentabil e să furi la tine acasă, afli cu timpul.
- Parol?
- Pe-onoarea mea! Avem condiţii excelente, ne permitem să mafiozăm cu maniere, cum s-ar spune.
- Aveţi simţul umorului, sunt din ce în ce mai enchantée că v-am întâlnit, domnule Jean.
- Mie îmi spuneţi? M-aş pune în genunchi să vă cer mâna dar mi-e teamă să nu vă pierd din vedere, curenţii ăştia sunt destul de puternici.
- Iar eu v-o dau fără nicio retenţie.
- Atunci e un “da”, să înţeleg?
- Mâna mea, braţ la braţ cu inima sunt ale dumneavoastră meteoric vorbind.
- Aveţi şi trăsături poetice, ce mi-aş putea dori mai mult? Gătiţi?
- Numai iahnie de caviar ornată cu ceapă prăjită în bulion, pe deasupra.
- Perfect, eu ştiu să fac mămăliguţă. S-ar putea să fim suflete pereche.
- Să dea Dumnezeu, domnule Jean! Simt ceva atât de ciudat... valuri, valuri...
- O fi de la apă.
- Nu, e de la iubire, domnule!
- Sunt mişcat profund!
- Şi pe mine, mă cam mişcă ceva de vreo câteva minute dar mi-a fost frică să vă-ntrerup!
- Vă sunt recunoştiincios, domniţă!
- Ce galantar sunteţi! Auziţi, da’ aici e posibil să fie şi alţi dăunători? Rechini, şobolani...
- Se prea poate că doar râul ăsta vine din mare.
- Vaaaai, atunci e plin de broaşte! Sunt frigidă la broaşte, dacă aţi mai auzit!
- N-am mai auzit dar nu vă faceţi griji, Jean e aici, vă salvează! Aş putea să îndrăznesc să vă-ntreb de cum vă cheamă dacă nu sunt obraznic?
-  Jana cred că de la Jean. Dacă asta nu-i predestiner, atunci ce-i?
-  Nemaipomenit! Jana Batistă.  Cum v-ar place?
- Oh, tocmai m-aţi cerut de nevastă?
- Dacă tot m-aţi  sedus nu pot să vă abandonez atât de spontan.
- Mă scufund de fericire!
- Mai bine aşteptăm să ajungem mai spre mal. Aş putea să vă tutuiesc oarecum?
- Mai încape vorbă, Jean? Suntem ca soţ şi soţie...
- Atunci, Jana, vino mai aproape să văd ce culoare de ochi ai.
- Ce strânsoare înfiorătoare ai, Jean! Ah, dar ce faci? Nu se cade.... Mai bine aşteptăm să ne contopim pe mal, mă tem să nu fie broaşte!
- Taci, fă! Ce eşti proastă? Cum să fie broaşte, nu ţi-am zis că se varsă din mare râul ăsta?
- Mă mai iubeşti?
- Te!
- Ca la început?
- Exact ca la primul bâldâbâc!
- Atunci, Jeane, dă-le încolo de broaşte, cât de frigidă pot să fiu la o adică?

N.B. Fotografia nu însoţeşte textul,  fotografia a născut textul care face parte din proiectul Scrieri blitz. Toate textele celor care s-au lăsat inspiraţi de imagine  le găsiţi aici