Eliberare

Există fel de fel de eliberări care merită sărbătorite dar cred că cea mai importantă e eliberarea de misionarism, de dorinţa de a face bine cu orice preţ, de a fi dulceag de bun, de cuminte, de la locul lui, de martir în vârf de băţ şi eu tocmai sărbătoresc acest tip de elibeare.
Pe 8 decembrie 2012 eu, subsemnata, pârâta, vinovata mă declar liberă de orice grijă a lui Dabija, de orice prezumţie de bunătate, înţelegând în sfîrşit profunzimea celebrului, " Facerea de bine e ... ceva de mamă care eu nu pot să zic cămama mă citeşte  pe feisbuc unde îmi fac publicitate cu aceste rânduri de mare şi profund impact ideologic sub influenţa acestui pahar de apă pe care-l ciocnesc în sănătatea mea şi a celor care dimpreună cu mine s-au eliberat.
Ştiu că nu prea se înţelege nimic din ce zic dar cum blogul meu s-a născut din nevoia de repere, deci un fel de eu vorbesc eu înţeleg, pe voi cei care mai treceţi din când în când pe aici vă îmbrăţişez cu drag, important e să-mi aduc aminte de senzaţia asta extraordinară, de fericirea imensă de a mă simţi din nou liberă şi cu privacy-ul reperat...
Ce să mai, sunt plină precum o Lună cu simţ de răspundere ceea ce  vă doresc şi dumneavoastră, îndemnându-vă să fiţi recunoscători pentru fiecare dungă de linişte pe care o aveţi când o aveţi, se înţelege şi să mai treceţi pe aici că uite, am înviat la timp să prind  sfârşitul lumii.
Apropo, aţi cumpărat conserve? Aţi pus deoparte ceva curent electric, aţi săpat vreun adăpost atomic sub cuşca câinelui?



Comentarii

  1. Ina, hai să-ti spun la ce concluzii am ajuns eu, după multe cugetări pe tema propusă de tine - facerea de bine. Nu e adevărat că niciun bine făcut nu rămâne nepedepsit. E bine să faci bine. Gratuit, fără să astepti compensatii sau recunostintă. Există undeva un bine global, la care trebuie să-ti aduci aportul si, fără nicio legătură, uneori te pomenesti că ai parte de o felie din binele ăla. DAR... faci bine când crezi tu de cuviintă, nu când ti se cere. Faci bine când te simți bine dacă faci bine, nu când simți o presiune externă. După mine, asta inseamnă să fi liber. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Dane,
    Si eu zic la fel ca tine numai ca pana una alta am fost pedepsita rau, om vedea mai tarziu daca ce-o fi facut se intoarce pe partea unsa cu unt, deocamdata imi tip bucuria:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Am facut si eu ceva bine si m-am simtit bine, cum zice Dan. La un moment dat chiar m-am întrebat daca nu sunt cumva pervers, ca fac binele ca sa ma simt EU bine si mai putin pentru celalalt...
    Cât despre întors înapoi, ceva rau s-a întors (de genul "crede ca ma cumpara cu asta?", "zgârcitul, putea sa dea mai mult!" sau "era normal, ce-ar vrea acum, statuie?"). Binele care sa se întoarca..., înca astept provincia...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu zic Dan ca ai scapat ieftin, mai bine ascunzi repede afişul cu "aştept provincia" şi-ţi savurezi în linişte respiratul de voie în micul-marele suficientul tău univers :)

      Ștergere
  4. Sunt de acord cu orice gest caritabil,exceptand datul banilor la cersetori,CARORA NU LE MAI DAU IN VIATA MEA UN SFANT.:))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fată frumoasă,
      S-ar putea să constaţi în timp că Acei cerşetori sunt absolut inofensivi, închizi uşa şi nu mai auzi niciun zumzet, din afară. De cei de dinăuntru de cei cărora nu le poţi trânti uşa în nas, cu aceia devine totul ingrozitor de dificil...
      Mă bucur să te întânesc, aici, fată iubăreaţă:)) Bine ai venit!

      Ștergere
  5. Dan, dupa ce faci un bine trebuie sa te intorci cu spatele si sa fugi cat te tin picioarele. Nu se stie niciodata ce urmari va avea.

    Ina, constat ca nu esti singura: Fata care te iubeste s-a eliberat si ea.

    :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu m-am eliberat de ploi, urmeaza ninsori si ger. E cod galben incepand cu ziua de maine, de la ora 12:00. :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Una din cugetarile mele preferate...
    "Nerecunoştinţa e urmarea cea mai sigură, deşi mai puţin firească, a binefacerii." NICOLAE IORGA

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta inseamna ca si Nicolae Iorga a patit-o, altfel n-ar fi nimerit-o asa bine:)). Excelenta cugetare, Cristi!

      Ștergere
  8. insemnarea ta imi pare mai degraba o plangere decat o eliberare, caci n-as spune ca taierea cordonului ombilical (sau a nodului gordian) este o eliberare, ci mai degraba recompunerea pe sine din bucati redesenate si asezarea ultimului triunghi in varf, aceea cred ca e elibererea…
    cat despre raportul facere de bine vs recunostinta cred ca e ceea ce pariorii numesc un clasic 1x2; depinde cat de mult se suprapun sistemele de referinta in care se scalda incumbentii; uneori ele nici nu se ating si atunci nici nu poti avea pretentia ca intelesurile lucrurilor sa fie aceleasi…

    RăspundețiȘtergere
  9. Asa e, ai perfecta dreptate, mosu, s-o numesc atunci plangere eliberatorie:)
    De recompunere si redesenare ma ocup acum... cu triunghiul e mai greu, nu stiu de l-oi gasi vreodata...

    RăspundețiȘtergere
  10. :) ei, cu triunghiul ala toata lumea are probleme, ina; daca pana acolo treaba-i aranjata, e bine!

    RăspundețiȘtergere
  11. scaietissima, eu tin cu tine! fii dura si fa bine doar cand nu mai ai incotro! si dupa aia fuugi repede-repede.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca ne e si O-Bezel&CO aproape chiar nu exista vreun motiv de frica! Delicios comentariu, balauroaica draga:)), multam de zambet!

      Ștergere
  12. Craciun fericit si sarbatori frumoase! ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”