Prin lumile lui Liviu Nanu

A cest text nu e o recenzie de carte ci doar un rezumat despre ce a înţeles cititorul, adică eu, din ce a scris autorul, adică Liviu Nanu, semnalat în agenda mea telefonică drept LivNanuagonia, totul legat să încapă pe un singur rând. Zilele trecute am avut ocazia să ne vedem chiar dacă fugitiv, în sens vizual adică, Liviu fugea mâncând pământul după vaporaş iar eu dădeam dezdemonă din batistuţă la mal, dar a fost suficient să înţelegem că suntem exact aşa cum ne gândeam noi că suntem, când ne citeam pe Agonia, adică nişte persoane cool, vorba tiktokiştilor. Important e că, aşa, am intrat în posesia celei mai recente cărţi a lui, Ziua P(r)ostului şi  dacă nu ar fi insinuat o provocare în autograful însoţitor poate nu mă urneam să demonstrez că nu pot adormi cu creionul în mână, că eu aşa citesc cărţi în ultimul timp doar- doar ‘oi păcăli Alzheimerul să treacă pe partea cealaltă când mă vede. Personajele din seria Cărciuma lui Bicuţă populează şi acest ultim volum şi alegerea de a-l num

Toamna se numără veneţienii (II)

III



- Care vasăzică aşa, tu-i matematica mamii  mă-sii! D-apoi, câte oi şi măgari am numărat eu la tătuţa, voi dovedi şi pe voi c-oleacă de osteneală. Capisci, nea Bepi? Îţi dau eu o mano, basta că nu staţi să vă uitaţi la mine ca curcile-n lemne şi faceţi bravi. Donele şi copii să vină 'coa la sinistra, uomini la destra, hai repejor, că taimizmoni, cazzo.
- Veto, da' sunt mulţi  bătrâni care nu-s aici, cu ăia cum facem? încercă Bepi timid să lipească o altă dilemă la dilema iniţială.
- Nu te preocupa, nea Bepi, pe asta o rezolv şi mai repede. Mâine dimineaţă mă întâlnesc cu tăti fetele la vaporaş. Dacă n-or  şti ele câţi ghijoi şterg la fund, apăi cine?
Bre, da' greu mai înţelegeţi, cu aiştia de pe mijloc, ce mă fac, nea Bepi? Treceţi, bre, la destra, că-mi păreţi ditamai bărbătoii, ce vreţi, să vă aşez eu cu mâna ca pe copchii?
- Veto, încearcă Bepi să ajungă la urechea Vetuţei, aştia-s, ştii tu... de ăia... jumate femei jumate bărbaţi, nu le-ai spus unde să se ducă.
- Aracan de mine, să se ducă de unde-o venit, eu cu ăştia nu-mi fac păcat. Atâta îmi mai trebuie să mă afle popa,  mă pune pe limba clopotului-n vinerea mare, ce-ţi pare?

Bepi începe să explice minorităţii sexuale, influenţa religiei asupra statisticii matematice, minoritatea, se simte discriminată din reflex, aşa că, scoate imediat pancartele şi începe să defileze.
Majoritatea nu se lasă mai prejos, îşi scoate gogoşile de la carnavalul trecut, steagurile  trompetele sau şi ori de ce, pantalonii. Aparatul de măsurat umiditatea indică 99,99% , scânteia răscoalei se învărte ca şi mopul Vetuţei, fără niciun rost.







Powered by ScribeFire.

Comentarii

  1. Am rîs de-am pocnit. OK, ai câştigat - bătălia asta, nu şi războiul. Dar non finisce qui, Fiorellina se va întoarce cîndva, ea nu uită şi nu iartă !

    P.S. "scânteia răscoalei se învârte ca şi mopul Vetuţei, fără niciun rost" ? Curat Haiku :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. :)) Ceva de genul "Fiorellina loveşte din nou"? Mie îmi e teamă, sincer, dar pe Vetuţa o ştiu neînfricată, aşa că mă ascund în spatele ei. Să scoatem mopurile, deci :)!
    Nu vrei să ne batem şi în haikureli?
    Îţi mulţumesc, cred că o să-ţi dedic seria care stă se nască, fără feedbackul tău, cu siguranţă nu aş fi continuat-o.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”

Barbat cu masină