26 august 2011

Un cucciolo de dac

Raoul, bangladeshul,fuge după mine, eu fug după autobuz deci Raoul fuge după autobuz?!?
Mă rog, nu despre aplicaţiile practice ale regulei de trei simple era vorba ci despre motivul pentru care Rhaoul încearcă să mă prindă în zvâcul meu matinal spre locul de muncă.
- Cumpărat eu magazin la Babghi (Babghi e vecinul din stânga, bangladesh falimentar) şi fac magazin cu mâncare vostra, gâfâie la pas cu mine.
- Adică? Vostra, care, Rhaoul?
- Voi români, moldoveni…
Ete, italienii nu s-au prins ca moldovenii şi românii vorbesc aceeaşi limbă  şi deci ar putea mesteca aceeaşi ciorbă, da’  Raoul e pe fază.
- … ruşi, continuă concentrat să nu uite numărătoarea.
Hmmm, poate nu chiar aşa pe fază cum credeam.
- Fără ruşi, Rhaoul, fără ruşi, nu e o ciorba chiar atât de lungă.
- … a ruşi, no?
- No şi no, scutur din cap să-l conving că-s categorică
- Bene, se conformează încruntat. Tu scrii lista la mine eu aduc mancare la tine. Raoul aduce mâncare la români, concluzionează vesel ca o lună plină.
- Raoul, spune “brânză”!
- Vranţă.
- Brânză.
- Vranzî.
magazin bangladesh- Aşa nu merge, Raoul. Trebuie să înveţi să spui câteva cuvinte dacă vrei să ai succes cu românii. Trebuie să-i convingi că eşti un cucciolo*(pui) de dac, înţelegi?
- No, îmi răspunde cu ochi de lup faţă-n faţă cu Scufiţa Roşie. Raoul învaţă, Rhaoul cucciolo buono. Branţe
- Hmm, un pic mai bine. Acum ţi-au rămas: viezure, barză, mânz şi… curechi.
- Raoul  ia pe tine, vorbeşte tu, tu cucciolo  buono.
- Măi Raolică, tu nu cumva  mă ceri de nevastă?
- Nooooo, Raoul are nevastă tânără şi frumoasă, tu nu nevastă la Raoul, dă din amândouă mîinile speriat de perspectivă.
Autobuzul mă salvează de ruşinea unui refuz atât de categoric, Raoul îmi face din mână salutându-mă cu ceea ce cred  că va râmâne parola de ordine în relaţia noastră întortocheată:” Vranţă”.
Nu mă lasă inima să-i spun lui Raoul că-s slabe şanse ca magazinul lui românesc să aibă succes. Ar trebui să-i explic că românii îs de cel puţin două ori mai rasişti decât italienii şi că n-o să cumpere veci “de la ţiganii ăia, ai înebunit?”
Deci, nicio vranţă, dragă Raoul, cum spuneam!

*cucciolo- pui

21 de comentarii :

  1. Raoul e serios. A scris deja alimentara ... vezi poza. Daca aduce smintina vin toti dacii.

    RăspundețiȘtergere
  2. :) apriga lupta pentru un loc pe planeta...

    RăspundețiȘtergere
  3. Costel,
    S-ar putea sa ai dreptate, mai stii? Pana la urma si rasismul trece tot prin stomac:)

    mosu,
    Da-da! Noroc ca mai putem sa furam cate un zambet:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Bangladeshii si cu chinejii sunt noii evrei :D

    RăspundețiȘtergere
  5. :)Da, Marius, probabil ca urmatoarea miscare a lui Raoul va fi sa-si deschida o casa de amanet.

    RăspundețiȘtergere
  6. :)) sau un magazin de bijuterii :))

    RăspundețiȘtergere
  7. :)) nu "sau" ci "si", ca tre'sa vanda marfa care ramane pe raft!

    RăspundețiȘtergere
  8. Cred ca nici vranţă n-o să reuşească să vândă...!

    RăspundețiȘtergere
  9. :)
    Cine mai stie, Zina? Promit sa va tin la curent...

    RăspundețiȘtergere
  10. E posibil ca Raoul fiind asa de insistent sa deschida la colt o placintarie cu poale-n-brau, din acelea originale cu tot cu vranta si galbenus de ou de tara, fie si italienesc, si atunci presupun ca rasismul va fi nimicit in cerurile gurii. Dimineata, toamna tarzie, ceva rumenit la cuptor si scos atunci pe taraba catre hamesitii trecatori.
    Vad asa o reclama, nu neaparat in italiana: La Scaietina, placinte calde si dulci.

    RăspundețiȘtergere
  11. :)Ah, nici n-ai idee cat de bine imi suna si-mi si miroase reclama. Cred ca undeva-cumva am sa o folosesc. Imi cedezi drepturile de autor?

    RăspundețiȘtergere
  12. N-am eu drepturile de autor, doar amintiri, probabil a fost vreun autor necunoscut, posibil moldovean, dar n-as paria pe asta.

    RăspundețiȘtergere
  13. Ba mai bine "Plăcinte cu vranţă" ! :D
    Am revenit să-ţi fac o invitaţie.
    Blogul meu “Noua abordare a lecturii” a primit căsuţă nouă, hăinuţe noi şi un nume nou. Te invit cu drag la inaugurare, pe http://zinnaida.ro/ , la Zinnaida’s ART Club ! Dacă-ţi place, te rog schimbă sau adaugă în blogroll. Mulţumesc !

    RăspundețiȘtergere
  14. Zina,
    Multumesc! Cu mare placere fac schimbarile necesare.

    RăspundețiȘtergere
  15. Odorurile din partile acelea sunt bune la mâncare!
    Da' marmelada si ulei varsat are?

    RăspundețiȘtergere
  16. Inca n-are nimic! Da-i trec pe lista si marmelada, de aia la ladita:))!
    Bine ai revenit, Dane

    RăspundețiȘtergere
  17. mastic,
    Combinatia iti apartine deci consider ca am permisiunea ta, ramane sa vad ce fac in spatele firmei:) iertare,am sarit fara sa vreau comentariul tau!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ai voie sa-l mai sari o data, dar spune grazie ca n-am zis La Scaietina, poale-n brau, ca nu stiu cum ai mai fi sarit.

    RăspundețiȘtergere
  19. :))Cum nu? Cat mai aproape de beregata!
    Grazie tante desi nici ideea asta nu e rea!

    RăspundețiȘtergere
  20. Iar te doare spatele? Sanatate!!
    Marmelada, da, în ladita si cu lopatica de lemn! :)))

    RăspundețiȘtergere
  21. Dane,
    Iertare pentru intarziere!
    Nuuu, nu ma doare spatele, multumesc Bunutului, numai ca mi s-a micsorat portia de timp alocat zbenguielilor virtuale:)

    RăspundețiȘtergere