Scaietisme

Un interlop, nici prea mare, nici prea mic, nici prea crăcănat dar foarte- îngrozitor de periculos, a fost împuşcat de doi colegi interlopi ca şi el nici prea mari, nici prea mici dar foarte- îngrozitor de periculoşi.  Şi ce face un  interlop  împuşcat? Acum depinde de interlop, dacă-i un interlop serios vine spitalul la el, dacă e un interlop mai găinar aşa, două bătăi şi-o tentativă de omor,  se duce  la spital, cu taxiul.  Dar cum spitalul din Constanţa nu-i destul de utilat pentru un interlop, fie el şi găinar, poliţia se mobilizează cheamă elicopterul să-l ducă la Fundeni.  Elicopterul nu poate intra în curtea poliţiei, căci curtea poliţiei, n-o să credeţi, dar se află între două blocuri turn şi-o casă cu gradină, aşa că e nevoit să aterizeze în boscheţi. dubiu Deci, cum ajunge un interlop la elicopter dacă elicopterul nu poate să vină la interlop? Îl suim în două  ambulanţe, una o să rămână împotmolită în nămeţi, pentru ca a d...

Din ciclul: Măi, ţigane ai văzut limuzină? Ăhăăă am şi mâncat!" vă prezint primul filmuleţ din seria "Când o să cresc mare vreau să fiu regizor sau mai bine, nu" Am ratat finalul cu aceeaşi uşurinţă cu care am ratat şi-nceputul, intriga şi cuprinsul dar important e că am dibuit cum se taie julien sau peştişori un video, care e botonul de pus muzică, deci, nici nu vreau să mă gândesc de ce anume voi fi în stare în serialele viitoare...

 Pentru cei care au avut răbdare să citească, cu ceva timp în urmă,  Operaţiunea "Şoseta" , revin cu fotografiile care documentează că teroriştii îşi schimbă părul dar năravul, ba. Iată, maşina de spălat cu pekinez: Şosetar în acţiune Şi se jură că nu fură...

Măi, ce leapşă complicată! Zamolxis o face să para uşoară, iacă, aici. Pentru mine, subiectul pantofos şosetos putifer este şi a fost mereu o chestiune extremamente delicată. Cum, pe vremea copilăriei mele unghiile tăiate şi pantofii curaţi erau semn de eleganţă şi bună creştere, mă strădui cât pot să spăl şi să curăţ papucii başbuzicilor. E drept că nu reuşesc foarte des şi multe perechi, mai ales cele exploatate nemilos şi preferenţial, rămân în afara razei de acţiune. Unde mai pui că, există şi gardianul insulelor cu papuci, şi credeţi- mă, nu sunt mulţi supuşii care îndrăznesc să-l detroneze. Noroc că de vreo doi ani, moda la puştani, se măsoară în stratul de jeg. Cu cât e mai mare cu atât eşti mai tare! Seara, când toate picioarele ajung în culcuşurile dumnealor, camera cu papuci arată cam aşa: Cum  încălţările mele se află dincolo de grămada din mijloc,  extragerea lor nu s-a dovedit a fi treabă uşoară. Cum vorbesc despre mine ciubotele mele...

RAI-ul  în varianta plutitoare:  Taxi la scară: Cine spunea că în Veneţia nu poţi circula cu maşina?   Pe sub pod mă legănai: Cedează trecerea pe ochi frumoşi: Limitator pentru pescăruşii vitezomani: Scriu şi când n-am nimic inteligent de spus, asta-i buba, doamnelor şi domnilor!

Ori la bal... Gondola de aur sau limuzina tinerilor insuratei ori la spital! Ambulanţă zburătoare E drept că se poate şi mai rău: varianta modernă a bărcii morţilor (sursa foto  ©Franco Truscello) adică Barca dei morti- dispărută din circuit prin anii '70 Şi-atunci, să te mai miri că, la Veneţia, toţi pescăruşii se cred agenţi de circulaţie? Adaugire la cererea cititorilor, o fotografie a cimitirului venetian aflat pe insula S. Michele Nenea in sosetele pare destul de grabit, nu?:)) Cimitirul venetian San Micehele

Da, exact acolo m-a lovit toamna asta, în moalele capului. Nu-mi aduc aminte de când  n-am  respirat o toamnă atât de frumoasă. Dimineaţa soarele e timid ca o văcuță dusă prima oară la cireadă, ş-apoi,  dintr-odată se obrăzniceşte  şi-ncepe să ardă şugubeţ cât să te facă să-ţi întinzi oasele pe te miri cine ştie unde. Şi de apus? Apune mormăind, privind cu coada ochiului luuung la lume, târâindu-şi ultimele raze printre copaci ca un  copil răzgâiat, rămas  fără jucăria preferată. E adevărat că, aşa model de  toamnă fără miros de ardei copţi şi vinete pârjolite pe la subsuori, ar fi adus binişor c-o vară fără caracter? Spre îndreptare şi zidire în ritualuri plăcut desfătătoare am umplut strada cu miros de toamnă bucătărească: o zacuscă Amèlie ce fierbe potolit în sosul dumneaei şi-un magiun obligat să stea laolaltă cu câteva nuci bronzate în mare grabă. Iaca şi reţeta de Amèlie: