26 februarie 2015

Cateodata

Câteodată plec din mine zile întregi
de parcă mi s-a urât cu binele sau poate tocmai de aia...

se spune că la capătul lumii există un târg de trupuri
poţi să vezi cum e să intri în pielea altuia
discrepanţa dintre cerere şi ofertă e foarte mare
ne explică tanti Jeni de la casierie
graşii atârnă precum costumul de mire în odaia cea bună,
ani la rând
nu prea se înghesuie nimeni să-i încerce
toţi încearcă să-ncapă în cei slabi
cu cât eşti mai schilod cu atât ai mai multă căutare,
e şi mai ieftin.

Obişnuiam să plec din mine zile întregi
De parcă mi se urâse cu binele sau poate tocmai de aia

dacă n-ai acţiuni la bursa de piele
e mai indicat să rămâi între organele tale
continuă tanti Jeni amabilă
trupurile de camuflaj ca al tău
nici mari, nici mici, nici graşi, nici slabi, nici frumoşi, nici urâţi, nici- nici
sunt destul de bine cotate.
stai pe tine, fătucă,
dacă nu vrei să rămâi cu duhul pe dinafară
e şi mai ieftin.

21 februarie 2015

Hobbitul de piata

- Vezi, ţi-am spus doar să nu mai umbli la drăcovenia aia până nu-ţi repară Rufo ochelarii, uite, unde-am ajuns. Locul ăsta nu seamăna în niciun fel cu târgul din Poiana Soarelui, o să trebuiască să roadem iar scoarţă de stejar până la următorul salt.
- Nu m-aş încumeta, stejarii au un miros ciudat, am observat că hobbiţii de aici ţin după ei, alţi hobbiţi mai mici legati cu aţă care ridică piciorul în apropierea copacilor, poate că mirosul e legat de obiceiul ăsta.
- Or fi nişte hobbiţi luaţi ostatici şi folosiţi la grădinărit, cine ştie cu ce rasă barbară avem de-a face, mai bine ai mai încerca să faci ceva cu busola aia înainte să ne confunde cu nişte cârtiţe şi să ne pună la săpat şanţuri de apărare cum ni s-a întâmplat în HobOltenia, cu puţin timp în urmă.
- Ei , n-a fost chiar atât de rău, prazul era mult mai fraged şi mai gustos decât coaja de stejar, asta fără să amintim de licoarea de prună din şopronul lui nea Baron.
- Ah, ia uite-te dincolo de drum sunt doi hobOlteni arşi de soare care fac gălăgie precum Gundabaldo când termină de potcovit caii, crezi că ai putea să faci rost de nişte foale ca alea?
- Păi, aş putea dacă recunoşti ca sunt foarte priceput la umblat cu Busola Miracolelor Care Se Întâmplă Mereu. Recunoşti?
- Recunosc, recunosc, poţi să te grăbeşti puţin? Nasul meu îmi spune că hobbiţoaica rotofeie care se uită aşa de lung la noi are neaparat nevoie de-un miracol.
- Primul care are nevoie de un miracol eşti chiar tu! Ce te face să crezi că o să ştii ce să faci cu foalele alea. Dar, hai o să încerc, ca de obicei să mă întrec pe mine însumi şi o să fac mai multe miracole dintr-o lovitură: hodoron! bong! trosc!


Hobbiţi spiriduşiţi
- Auch! Ar trebui să mai lucrezi la aterizare, nu e mereu plăcut să primeşti lucruri în cap, dacă ar fi trebuit să faci să apară un dinozaur?
-Aş fi refuzat, evident. Mi-e de ajuns unul. Taci şi cântă! Să-i dăruim hobbiţoaicei miracolul de care are nevoie!









Adaugire cu hobOlteni

HobOlteni de Romania