Push-up in sus, push-up in jos


Într- o vreme, (vedeţi ce elegant încerc să fentez clişeul cu “ pe vremea mea”), când intrai în magazinele cu lenjerie intimă, alegeai sutienele după mărime şi cupă, ciorapii după numărul den-ilor, chiloţii după elastic şi nevoi.

Acum, odată intrat, simţi nevoia să te sprijini de primul manechin parcat în mod strategic imediat lângă uşă.

Asta dacă eşti îndeajuns de isteţ să deosebeşti vânzătoarea de manechin, nu ca mine:

- Ah, pardon, drăguţă am crezut că eşti manechinul de la intrare, aveţi cam aceeaşi nuanţă de ten.

- Pot să vă ajut cu ceva, te întrebă zâmbind deşi te-ar plesni cu fişa postului- drepturi şi indatoriri- scurt dar repetat peste ochi.

Tu, deşi curcubeul atâtor sutiene spânzurate îţi provoacă din start o uşoară confuzie mentală zici nu dar vânzătoarea a priceput deja că nu eşti o sexandthecity, că eşti rămasă în urmă ca o remorcă cu presiune inegală în anvelope, te-a citit şi te aşteapă surâzătoare din spatele munţilor de chiloţi multicolori.

Bon! Şi-ncepi de la verde.

Verde crud, verde imaş, verde brotăciu, verde cald, verde smarald, verde vernil, verde închis, verde foarte închis, verde aproape albastru... Albastru. Albastru senin, albastru înmugurit, albastru roziu... roz. Roz bombon... la roz bombon, creierul ţi-a intrat deja într-un fel standby activ iar vânzătoare ştie că a venit momentul să atace din nou...

Cu pupilele dilatate, inima batând ca o vrăbiuţă încurcată-ntr-o şosetă, nu reuşesc să-mi mai aduc aminte de ce am venit la grădina botanică a sutienelor.

- Push-up? Cu dublură? Fără dublură? Cu armătură? De fier? De plastic?

- De bumbac, zic încercând să nu las să se vadă că-s încâlcită între variante.

- Cu încheietoare în faţă, în spate, pe o parte sau fără încheietoare?- continuă tirul fără să se lasă destabilizată de răspunsurile mele.

- Clasic, continui să o înfrunt cu tupeu să nu priceapă că mă simt intimidată de închizătoarele sutienelor.

- Clasic în faţă sau clasic în spate, întreabă fără măcar să clipească

- Clasic cum vrei tu, drăguţă, mă adaptez, sunt crescută în comunism.

Nicio urmă de compasiune pe faţă vânzătoarei vizavi de copilăria mea nefericită, la cât e de tinerică şi plăpândă, probabil crede c-o fi o marcă de chiloţi nu îndeajuns de cunoscută, comunismul ăsta.

Priveşte pentru câteva secunde concentrată peretele cu sutiene precum un pictor şevaletul şi apoi smulge delicat un sutien atât de lat că l-aş putea folosi drept şorţ de bucătărie în caz de oarece urgenţă.

- Să fie şi o pereche de chiloţi? mă întreabă nu neaparat curioasă.

- A, nu, nu, dau din cap, îngrozită că ar putea să găsească rapid o pereche de gogoşori pe care să-i asorteze cu sutienul care, singur-singurel, ar putea acoperi cu graţie chiar şi capota Picassicăi, deh! Clasic am vrut, clasic am primit.

Mai bine mă uit după nişte şosete la astea n-o fi atâta balamuc de sortimente.

- Cu degete sau fără degete, mă îngrămădeşte pirpirica într-un colţ, din nou.

Tiii! Iar începe! Ăsta e un mutant de vânzătoare, la cât e de transparentă nu mi-aş fi închipuit că are aer în plămâni nici pentru o rundă anemică.

- În niciun caz cu degete, duduie! Dacă simt ceva între degetele de la picioare, muşc, o avertizez rânjind încă prietenoasă.

- Şosete hidratante, şosete compresive, şosete cu turmalină, şosete anticelulitice, şosete cu masaj...

- Cum adică şosete cu masaj? mă scandalizez precum supa la plic adică instant.

- Adică, aşa scrie pe etichetă, cucoană, încep să-i scârţâie nervii vânzătoarei precum unghiile pe tablă. Doriţi?

- Ah, nu, n-aş putea niciodată să mă încalţ c-o pereche de şoste care par mai inteligente decât mine, să fie clar!

Folosesc tonul arţăgos în acelaşi timp cu răsucitul pe câlcâie astfel încât să nu-i las timp să se dezmeticească şi să mă pocnească cu vreo pereche de ciorapi cu antecedente penale. Ce, credeţi că n-or fi?

De atunci nu mai am pace. În paralel cu Alzheimer-urile noastre se petrece pe tăcute o adevărată revoluţie a obiectelor din preajma noastră. De la frigidere care zbiară la tine că ai uitat să cumperi unt, la maşini de spălat care refuză să spele înainte de şapte seara, de la sutiene care te fac să sari trei talii într-o secundă la şosete cu masaj...

Vă daţi seama?

Adică, mă îmbrac, mă încalţ, încalec pe bicicleta mea albastră şi cum stau eu aşa atentă să nu-mi rup cocomerul în ghidon, haţ! şosetele încep şedinţa de presopunctură, eu încep să mă gâdil, cad, mă zbat ca o balenă în derivă dar şosetele mele sunt fericite că au reuşit să-şi împlinească menirea şi să-mi scoată celulita dintre degete.

Comentarii

  1. Ina, la sutiene nu mă pricep, așa de greu le desfac... Dar la șosete da, așa că îți comunic niște noutăți de care vânzătoarea ta silfidă a uitat:
    - șosete termos - iarna țin cald, vara răcoare;
    - șosete ignifuge - în caz de incendiu, poți călca pe jar; în final, chiar dacă tot corpul e carbonizat, labele picioarelor rămân trandafirii;
    - șosete tămăduitoare - dacă ți-ai dat sângele la tăiatul unghiilor, dacă ai bășici de la pantofii noi sau bătături de la cei vechi, șosetele dezinfectează, mențin un mediu antiseptic și, după caz, ung locul cu o cremă protectoare;
    - șosete care se repară singure - la acest model, nu vei vedea niciodată găurica de care ți-e rușine de câte ori ajungi într-o casă străină unde armata de papuci de la intrare te invită să te descalți.

    Vei întreba "dacă se repară singure, nu riscă să rămână fără clienți?" Nu, același fenomen se întâmplă cu telefoanele mobile: apar modele noi care te îndeamnă să le schimbi cu mult înainte să se strice. Între uzura fizică și uzura morală, războiul a fost câștigat definitiv de ultima.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai alea imi plac si mie, alea tamaduitoare si alea care se repara singure, vezi, dom'le astia-s ramasi in urma, pai ce, crezi ca nu ma duc s-o trag de guler pe firfirica?
      Vezi ce bine nne completam noi, Dane? Ba o soseta, ba un sutien! :)))

      Ștergere
  2. am uitat, de emoţie:)) ss indescifrabil
    via oltenia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Semnatura ca semnatura, zambetul e important sa nu fie anonim, Iti multumesc deci cu mare drag si te mai astept, via Oltenia! :))

      Ștergere
  3. O adevărată lecţie! Eu, pe aici, prin România, mă simt şi mai rămasă în urmă la capitolul ăsta. Deja mi-ai dat idei, că doar sunt chimist, să inventez şi eu ceva în domeniu. Las' că o coc eu! Dragă Ina, până una alta, m-ai amuzat teribil. Un text de nota 10! Mulţumesc de buna-dispoziţie! Cum ziceai, push-up în jos? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Florinel, eu am ajuns aici via facebook. Da' tu nu ai cont pe facebook. Am impresia că vă bloguiți reciproc, așa e?

      Ștergere
    2. He-hei, Florinel, vezi poate reusesti sa faci niste ciorapi sa se spele singuri, cu asa o inventie sigur dai lovitura! :)) Pai da, push-upul in jos face piciorul frumos :)) Lasa ca asa ii bag mai rau in ceata si mai rau pe aia care incearca sa traduca textele cu google translate :)))

      Ne bloguim, Dane, sac! sac! ca numai tu ai ramas fara blog! :))

      Ștergere
    3. Bună ideea cu spălatul singur. Aș completa: după spălat, șosetele să se împerecheze singure, fără pețitoare.

      Cât despre push-up în jos, m-am înfiorat, dar am tăcut din gură. Eu sunt pudic.

      Ștergere
    4. Ah, Dane, pudicii se imbujoreaza nu se infioreaza! Na, ca te-ai incurcat! :)))

      Ștergere
  4. Dane, eu sunt în urmă şi la capitolul facebook, cum sunt şi la chiloţi, şosete, sutiene :))
    Eu nu am cont de facebook, am numai pagină, că mi-s vedetă.
    Aici: https://www.facebook.com/pages/Florentina-Loredana-Dalian/190767714349535
    :) Dar am pus un semn la blogul Inei şi intru aproape zilnic să văd ce-a mai scris.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, multumesc, Florinel, mi-e bine sa te stiu aproape... te asteptam sa faci urmatorul pas adica sa-ti faci si-un wall langa pagina de vedeta :))

      Ștergere
    2. Florinel, ești în urmă la chiloţi, şosete și sutiene - în sensul că ți-au rămas mici? :))

      Știu că toate vedetele au blog, de aia nici nu îmi trebuie. Când mă bântuie gândul unui blog, îmi imaginez o lume cu 6 miliarde de bloguri și îmi trece imediat. Prefer să socializez pe facebook și pe site-uri literare.
      Cu ocazia asta îți explic (și implicit îmi cer scuze) de ce nu intru niciodată pe blogul tău. Cum ziceam, la Ina intru prin link-ul de pe facebook, altfel...

      Ștergere
  5. Ma pot numi sadica, daca ma amuza chinurile tale?
    Sutiene cumpar cam o data in cincinal, si fug de vanzatoare ca stii tu cine, de tamaie. Am ramas cu sechele din ro, unde dadeau cu perdeaua de perete si ma intrebau cu glas tunator: eh? Il cumparati?
    Acum inhat cateva, masuri si modele diferite, si ma ascund sa le probez :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca nu as reusi sa te amuz as intra la idei, asa e de bine, de foarte bine.
      Pai se vede ca tu esti mai isteata si reusesti sa le fentezi de ajungi asa repede in cabina de proba:))

      Ștergere
  6. vanzatoarele simt nehotararea si frica. deci cand trec pe langa ele, ma uit usor urat si le zic pe un ton sec, ca n-am nevoie de ajutor. dupa care fug si probez cat pot de repede :))

    RăspundețiȘtergere
  7. apropo de subiect! mai deunazi pe cand asteptam ca mai toti barbatii aflati in misune cu consoartele pe la usile buticelor mai cu staif sau mai de pe la dambovita, zaresc intr-o vitrina un A4 pe care scria mare cu litere negre (timesnewroman 72): “avem chiloti de dama cu push-up”; recunosc ca am ramas blocat; cunoscand oarecum tangential obiectul de lenjerie unde push-upul are drept scop ridicarea ma scuzati obiectelor aflate in sustinere, am fost foarte nedumerit in a intelege ce anume ar trebui sa push up obiectul de lenjerie la care facea reclama afisul cu pricina; degeaba am studiat cu atentie manechinele din vitrina ba si vreo doua-trei domnisoare aflate in trecere, ca tot nu mi-a picat fisa…
    abia multe zile mai tarziu cand am capatat curaj si am am reusit sa scap de timiditate iscodind o doamna serioasa si atotcunoscatoare despre push-upul cu pricina, am reusit sa aflu scopul acelei impingeri in sus…
    siiii… n-am nimic de zis, daca e nevoie… baaaa, cum s-ar zice… “push-up la toata lumea!”

    RăspundețiȘtergere
  8. :)) nu știu semnul pentru rasul cu sughituri dar asta e ceea ce mi-a procurat comentariul tau, moșule

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”

Barbat cu masină