29 decembrie 2012

Magneziutismul sfarsitului de an




Dacă până acum apreciam kilogramele, neştiinţific, după guma de la nădragi, de când mi-am luat cântarul care-ţi calculează rapid procentajul de şoric, muşchiuleţ, şuncă şi os numa' cât treci prin faţa lui, mi-am pus o aplicaţie pă telefonul ăla dăştept care desenează grafice cu procentajele de care vorbeam, fiecare dimineaţă e destul de colţuroasă.

Graficul cu greutatea mea arată precum valurile vieţii, plin de abisuri mici şi culmi măreţe, de la o zi la alta diferenţele de două kilograme când în sus când în jos mă fac să abordez un limbaj de 'tu-i mama mă-sii, vizavi de procesele chimice, fizice, biologice sau orice alţi extratereştri care îşi băgă coada în grafic.

Apelez la varianta, cheamă un prieten, cu dilemele nu-i bine să stai singur în aceeaşi încăpere.

- Lilişor, ce mă fac, îmi sare acul de la cântar mai ceva ca lebăda principală în Lacul lebedelor, după dumnealuiul, o zi îs normală, trei obeză şi în celelalte două mă tot întreabă dacă am nevoie de susţinere psihologică, tu ce zici, am?

- A, nu te îngrijora, e vorba de circuitul deficitar al apei în organism sau mai pe româneşte, ritenzione idrica, cara mia, doctor Oz a spus că un pic de magneziu rezolvă imediat problema.

Şi a avut perfectă dreptate.

De când Lilişor a adus magneziul în viaţa mea nu prea fac mulţi paşi departe de uşa băii, mări şi oceane adânc înmagazinate în mine, reintră în circuitul natural, graficul seamănă cu un peşte care se zbate, din ce în ce mai rar, pe uscat.

Bineînţeles că pe tehnologicul ăsta de cântar, căruia nu i-am găsit încă un nume, îl folosesc doar în afara sărbătorilor legale: Crăciuni, Paşti, cumătrii sau ani noi când ar fi absolut inutil să-i consum atât bateria cât şi inteligenţa cu surplusurile de tobe, sarmale, cârnaţi sau piftii tremurătoare de care acum s-aşa de plină încât jur că de revelion o să gătesc patru feluri de ceai şi două tăvi de biscuiţi digestivi sub formă de zurgălăi.

De jurat, jur dar nu oficial pentru că în trei zile ar putea să mi se facă foame, chiar în aceste momente când încerc să-mi aduc aminte cum se înşiră cuvintele într-o frază, mă încearcă un sentiment nu foarte dietetic, un fel de apropou de vizavi faţă de orfelinele învelite în varză rămase în partea de sud est a Gogogigelului.

Că eu, de fapt, voiam să vă urez un an cum nu fu nici unul până acum, e o altă poveste.
Unul nou nouţ
fără necazuri,
fără tristeţi,
fără lacrimi,
fără certuri,
fără griji...

Plin de

bucurie

sănătate

zâmbete

îmbrăţişări

împliniri

linişte

lumină



La mulţi ani!

10 decembrie 2012

Eliberare

Există fel de fel de eliberări care merită sărbătorite dar cred că cea mai importantă e eliberarea de misionarism, de dorinţa de a face bine cu orice preţ, de a fi dulceag de bun, de cuminte, de la locul lui, de martir în vârf de băţ şi eu tocmai sărbătoresc acest tip de elibeare.
Pe 8 decembrie 2012 eu, subsemnata, pârâta, vinovata mă declar liberă de orice grijă a lui Dabija, de orice prezumţie de bunătate, înţelegând în sfîrşit profunzimea celebrului, " Facerea de bine e ... ceva de mamă care eu nu pot să zic cămama mă citeşte  pe feisbuc unde îmi fac publicitate cu aceste rânduri de mare şi profund impact ideologic sub influenţa acestui pahar de apă pe care-l ciocnesc în sănătatea mea şi a celor care dimpreună cu mine s-au eliberat.
Ştiu că nu prea se înţelege nimic din ce zic dar cum blogul meu s-a născut din nevoia de repere, deci un fel de eu vorbesc eu înţeleg, pe voi cei care mai treceţi din când în când pe aici vă îmbrăţişez cu drag, important e să-mi aduc aminte de senzaţia asta extraordinară, de fericirea imensă de a mă simţi din nou liberă şi cu privacy-ul reperat...
Ce să mai, sunt plină precum o Lună cu simţ de răspundere ceea ce  vă doresc şi dumneavoastră, îndemnându-vă să fiţi recunoscători pentru fiecare dungă de linişte pe care o aveţi când o aveţi, se înţelege şi să mai treceţi pe aici că uite, am înviat la timp să prind  sfârşitul lumii.
Apropo, aţi cumpărat conserve? Aţi pus deoparte ceva curent electric, aţi săpat vreun adăpost atomic sub cuşca câinelui?