Breakfastul sau viata

La început credeam că Renata e o tipă extraordinar de veselă, surâsul de Giocondă cu ochelari rotunzi  n-o părăsea nici atunci când şeful ameninţa c-o zvârle afară dacă mai pudrează checurile cu sare şi ouăle Benedict cu zahăr vanilat. Apoi am aflat că, de fapt, nu poate închide gura  în urma unui mic accident suferit în copilărie când  frate-su i-a legat caninul din dreapta de maşina unui vecin care a trebuit să demareze în trombă fiind urmărit de carabinieri pentru amestec mafiot.


Dintr-o cameră ocupată de un cuplu indian soţul iese şi cere să-i fie adus  mic dejunul în cameră.
Renata pregăteşte tava cu de-ale gurii şi se înfiinţează în faţa uşii. Bate o dată, de două ori, de trei ori, tava-i grea şi graba mare, cineva îi spune că soţul fiind ieşit soţia sigur n-o să-i deschidă că nu-i dau voie uzanţele dar Renata nu se lasă descurajată, cotrobăie prin colţurile cu parole englezeşti şi cu cel mai acut ton pe care îl găseşte, zbiară la uşă precum copiii la urat de Anul Nou:
- Madam, I have your breakfast in my handzzz!

De dincolo de uşă au încetat brusc toate zgomotele,  nici măcar soţul zbierând drăgălaş  darling sunt eu, ce naiba... n-a avut mai mult succes.
Până la urmă pentru a scoate biata femeie ascunsă în şifonier au intervenit pompierii, hotelul a încercat să şteargă engleza în tonalitate acută a Renatei asigurând cuplului escortă până la aeroport de unde, în grabă mare au decolat bucuroşi că au supravieţuit atacului terorist de natură cappuccinoso- gogoşească.
Renatei patronul i-a schimbat sectorul, a trecut-o la securitate, lucrează în tura de noapte şi zâmbeşte frumos clienţilor rătăciţi, care, de altfel, conform statisticilor sunt din ce în ce mai puţini sau din ce în ce mai rătăciţi, n-am înţeles foarte bine pentru că statisticile astea sunt foarte incerte în precizia lor.

Comentarii

  1. eee.... asta nu-i nimic! de ce nu spui ca de fapt nu s-au speriat din "Madam, I have your breakfast in my handzzz!" ci din ceea ce a urmat: "Musiuuu, I have your egss in handzzzz", ceea ce i-a zguduit cu adevarat....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))))
      replica super pentru o eventuala ulterioara transformare a textului:), eu la eggsurile dumnealuiului nu-ndraznisem sa ma gandesc, na

      Ștergere
    2. Da' te-ai gândit la breakfastul madamei, înteleg...

      Ștergere
    3. Pai, da, cine stie de ce? Subconstientul asta e numai fite tot:))

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. draga Blo,
      era atat de evident ca am chicotit la chicoteala ta incat am uitat sa si spun asta:) iarta te rog, cap batran cu memorie intrata la apa!

      Ștergere
  3. daca ai avea mai mult timp sa povestesti toate cele, as avea si eu mai multe motive sa ma tavalesc de ras pe covoru' ala gros din sufragerie :))
    mai scrie, ca mi-e dor sa te citesc mai mult :*

    RăspundețiȘtergere
  4. si-un zambet de-al tau e foarte valoros, darmite un hohot! incerc sa driblez cu timpul si sa povestesc mai des dar nu totdeauna imi reuseste... dar parca era vorba ca in mai o sa te tavalesti pe covorul din sufrageria mea:)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”