19 decembrie 2011

Suifan, Hosein si Scaietinul Salbatic

Iată, ce bileţele primesc pe mail:

Scapa de ejaculari precoce! Fii stapan pe situatie!
Suifan este solutia numarul 1 pe piata din intreaga lume, singurul produs care te ajuta sa-ti controlezi ejacularea. Prin urmare, vei fi barbatul la care viseaza femeile, vei fi cel care ii va aduce placere si orgasme de neuitat.
Viziteaza: http://suifan.mensales.ro
Doar La noi gasiti Produsul Original cu Holograma! Nu va lasati inselati de catre imitatori.

 Păi, na, ce-am de pierdut la urma urmei?

După tratament mă puteţi striga: Scaietinul Sălbatic.... mrrrrr!

15 decembrie 2011

Mos Craciun infractor


- Kicolò, ai fost cuminte?
- Sii...
- Cuminte sau foarte cuminte?
- Foarte cuminte- cuminte.
- Nu mai spune!
- Îhmmm
- Abia aştepţi să vină Moş Crăciun, nu-i aşa?
- Nţă!
- Cum adică "nţă?" Nu vrei să vină Moş Crăciun?
- Nţă... nţă..
- Toţi copii cuminţi aşteaptă Moşu', Kikolò- Piccolo- Nicolò! Spune-mi, măcar, de ce. De ce nu vrei să vină Moş Crăciun?
- Pentru că mi-a spus Mario că l-a văzut  pe Moş Crăciun că voia  să fure cadourile pe care i le-a cumpărat mama lui când el era plecat la grădiniţă şi... (aer în piept)... Moş Crăciun care era bătrân n-a mai putut să se dea jos de la balcon şi a rămas agăţat acolo şi-acuma a murit, gata! si-am văzut mai mulţi Moş Crăciuni care au păţit aşa şi eu nu vreau ca moşu' meu să moară, că mie îmi place maşinuţa lui Ben 10 pe care mi-a cumpărat-o mama şi a ascuns-o în cuptor că mami n-are timp să facă prăjitura aia cu banane pe care o faci tu aşa că eu mai controlezez pe acolo când am timp că (aer în piept) sunt foarte ocupat să-i scriu lui Moşu' ca să nu creadă mama că am umblat la cuptor pentru ca n-am voie să umblu la cuptor că sunt foarte mic chiar dacă sunt mare.
-Ahhhh...
- Vrei să-ţi arăt maşinuţa lui Ben 10?
După ce ne-am jucat 5 minute cu capul în cuptor atenţi să nu boţim ambalajul am plecat să documentăm despre alţi moşi care au rămas atârnaţi pe balcoane, pereţi sau sârme de rufe. Iaca:










Situaţia se prezintă la fel şi prin ţările domniilor voastre sau e doar o invenţie italiană?



13 decembrie 2011

Un furtun şi o toaleta

Dacă în alte părţi de lume romantismul şi anumite funcţiuni fiziologice  nu prea au nimic în comun, în Veneţia, cel mai romantic oraş al lumii, lucrurile stau diferit.

Iată, în imagini, povestea tumultuoasă dintre o toaletă plictisitor de înfundată şi un furtun de absorbire neasemuit de curajos:

... de sub podul pe care tocmai doi tineri îşi ciuguleau unul altuia promisiuni de amor veşnic şi definitiv, o vidanjă duios trecea...


Vidanjă veneţiană
... patru mâini dibace şi-o cheie de paiş'pe fixează furtunul care...

Aceeaşi sculă alt unghi
 ... urmărind paşii zglobii ai tinerilor-porumbei, traversează piaţa cochetă...


Furtun prin piaţă
 ... apoi singurel pe cale, înainte, tot înainte...

Furtun pe cale
 ....atmosfera se încarcă de suspans la intrarea în tunel... atenţie, oh! unde-o fi furtunul...


pretext veneţian pentru tuburi



 ...taram-tam-tam-taram, iată-l, reapare,  marea întâlnire are loc, furtunul  îmbrăţişează, în sfărşit,  toaleta înfundată.

Furtun insinuat în casa omului


Oh! Nu e aşa că e totul extraordinar de romantic?

08 decembrie 2011

Sa te ratacesti in inima altcuiva

O celulă canceroasă e o celulă care, brusc, decide că e mai importantă decât surata din dreapta. Îşi priveşte chiorîş surata de la etaj:  Ia, te uite la umflata aia, s-a ajuns. Ea stă în loja hepatică şi eu trebuie s-o fac pe nefronul.
Aşa că se emancipează:
  •  capătă conştiinţă: acum sunt mică şi neimportantă;
  •  capătă  un ţel: dar o să ajung mare, importantă şi independentă, n-o să vedeţi?
  • capătă abilităţi de lider sindical: de ce să lucrez eu pentru tine, bă, nene? hei, surate, treziţi-vă, nu v-aţi săturat să munciţi pentru altul? jos sclavia!
 Nu mai vrea să audă despre misiunea ei urât mirositoare, de la înălţimea micronului ei ţese cu frenezie măreţe planuri de independenţă şi expansiune. Pentru a le pune în aplicare  începe să se multiplice cu  frenezie, creşte mare, din ce în ce mai mare, nu-şi mai încape în membrană şi se revarsă peste celelalte celule, devorându-le.
Celulele-soldat nu se supără, fac zid în jurul anarhistei oferindu-i protecţie, aşa cum fac cu oricare altă celulă a organismului.

  Hmm, mormăie savanţii, ce comportament prostesc...de ce fac asta, pentru ce apără o celulă care se comportă atât de distructiv,  maşinăria perfectă, corpul uman, are hibe, vezi...

Eu sunt Tu eşti Eu sunt Tu eşti Eu sunt Tu eşti Eu sunt Tu eşti Eu sunt Tu eşti ... Eu sunt Tu...

Ăsta e secretul  pe care  celulele  cuminţi ni-l şoptesc ca pe o rugăciune în fiecare secundă.

  Suntem nişte celule canceroase gigantice al căror unic ţel e să devină din ce în ce mai mari, din ce în ce mai importante.
Fagocităm, devorăm, muşcăm din celălalt iar asta va duce la prăbuşirea întregului Tot.

  Să te rătăceşti în inima altcuiva e periculos dar  e singurul tratament care ne rămâne. Să te doară când îl doare,  lacrima lui să curgă pe obrazul tău, zâmbetul său să se scrie cu buzele tale...
...........................................................................................................................................

Şi doar, mi-am montat mai demult un bureţel care şterge tot ce nu e nevoie să ţin minte. Numai că, de la o vreme, a început să şteargă la întâmplare, mă trezesc tot mai des fără ieri-uri. S-o fi îmbâcsit. Mi-e frică să nu se întindă şi la mâine-uri.

„ Fiţi drăguţ, ştiţi unde pot găsi un atelier de reparat bureţei de memorie? Cum v-am întrebat şi ieri, acelaşi lucru? Şi acum două zile? Fii serios, domnule! Păi ce, nu mi-aş fi adus aminte?”