31 octombrie 2011

Haloinul

Ete, mă prinse Haloinul nepregătită, veniră copii la uşă cu dolcetto- scherzetto şi eu neam dolcetto, de  scherzetto ce să mai vorbim! Am ieşit din  încurcătură cu  câteva mere şi două grapefruit refuzând să interpretez în vreun fel privirea perplexă a micilor vampiri. După aia am aflat că şi Obama păţind aceeaşi ruşine a ieşit din încurcătură în acelaşi mod, deci mă întreb dacă nu am drepturi de autor la perplexat monstruleţi, vampiraşi, fantomiţe, mămâiţe. Dacă da, vreau plata în lei căci din câte am înţeles cade dolarul, cade euroiul dar leul nu piere pentru că e o specie protejată şi deci se reproduce unde, când şi cu cine  vrea dumnealui. Aşa că, domnule preşedinte, până când avocaţii mei le desenează avocaţilor dumneavoastră un leu, ce e leul şi care e aria lui de răspândire eu o să-mi pun nişte fantomiţe pe blog, măcar aici să fiu în rând cu haloinul.

Dacă vă plac fantomiţele şi vreţi să le puneţi pe blogurile domniilor voastre vă spun întâi că ideea şi codul l-am luat de aici, un tip care face o mulţime de chestii interesante.
E suficient să mergeţi in secţiunea de Design--> Aspect--> Adaugaţi un obiect gadget(aici alegeti Html/ Javascript) şi puneţi codul pe care îl copiați  de aici:  Cod fantome Hallowen salvaţi şi gata.
Cred că merge mai bine pe blogurile cu fundal închis la culoare dar se văd și la mine destul de bine, nu-i așa?
Haloin fericit tuturor!

03 octombrie 2011

Din evanghelia cetateanului turmentat

 Că uite-aşa mă apucă câteodată scriu şi scriu de trebuie să inghesui literele să-ncapă într-o pagină  şi puh!după aia mă dezumflu ca o gogoaşă aruncată prematur în ceaunul cu ulei. Alteori sunt degetele puturoase căci gândurile limbarniţe le iau pe dinainte fără ca eu să reuşesc să mişc vreunul.
Şi, vorba aia, dacă nu mişti tu un deget pentru tine, apăi cine?

***
Mă preumblu cu Luş trecând în revistă micile magazine de cartier care-şi închid obloanele.
Tutungeria fostului meu tutungiu preferat a dispărut de- acum două luni, şi  mda, cred că olecuţă ar trebui să mă simt şi eu vinovată, păi, te laşi de fumat dacă vezi că omu-i la ananghie, te laşi, dom'le, că ananghia ta te ustură mai tare.
La botega de vinuri au făcut doar schimb de gestiune. În vitrină, pe vitrină de fapt, scris caligrafic:
Chi ben beve ben dorme,
chi ben dorme mal no pensa,
chi mal no pensa mal no fa,
Chi mal no fa in Paradiso va.
Ora ben bevè che el Paradiso avarè...       
Brindisi veneto del  XIV secolo 

 Care, tradusă, ar suna cam aşa:


Cine bea bine, doarme bine
                       cine doarme bine, nu gândeşte rău
Cine nu gândeşte rău, nu face rău
                       cine rău nu face, ajunge în Rai
 Deci, ăl care bine bea, portile  Raiului le are deschise...

       
Eu zic că urarea  asta fu copiată din evanghelia cetăţeanului turmentat căci  există un Dumnezeu al beţivilor, unul al fumătorilor... Sau o fi acelaşi dar are tulburări de identitate? Ma!

Uite, asta îmi place mie la italieni! C-o singură silabă spui mai mult decât cu toate cele douăsute de mii anterioare: ma! boh!, beh! già! ciò!