31 iulie 2011

Gastele lui Dracula

gasculitaPatrizia e înaltă ca un stâlp de telegraf pitic şi multă vreme m-am străduit să-mi dau seama cu ce animal, pasăre, seamănă(am eu o teorie secretă vizavi de asemănările astea). Din profil aduce cumva c-o coţofană, dar gâtul lung şi privirea uşor adunată spre vârful nasului m-au pus mereu în încurcătură, până când… Patrizia a început să-mi povestească că a fost în  România.
Ah, scap surprinsă un ţipăt mic, serios? Unde? întreb ca să mă aflu în treabă deşi sunt sigură că vânarea lui Dracula a fost pe lista cu priorităţi.
Exact, îmi confirmă serioasă, Dracula.
Şi, ţi-a plăcut România sau, mă rog, atât cât ai văzut din ea? încerc mai departe o tragere de limbă.
Mda, e frumos în munţi, evită oarecum un răspuns frontal. (brusc entuziasmată) Şi sunt atâtea gâşteee, oh, o mulţime de gâşte, mie îmi plac foarte mult gâştele, sunt atât de inteligente!
Chicotind mă pregătesc să-i spun că gâştele din ţara lui Dracula au o faimă destul de aburită şi că, “proastă ca o gâscă” e o comparaţie folosită destul de frecvent dar brusc, am o revelaţie: cu o gâscă, Patrizia seamănă perfect cu o gâscă!
Deci, sar graţios peste informaţie şi-i spun doar că m-a emoţionat până la lacrimi, nimeni nu mi-a mai vorbit până acum cu atâta admiraţie despre gâştele patriei mele.

4 comentarii :

  1. Frumoasa si magulitoare poveste. Trebuia s-o pastrezi pentru vinerea viitoare!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sigur ca da, mai e si patriotica, gâste inteligente sunt si prin alte parti! Mai ales ca probabil erau lebede!

    RăspundețiȘtergere