Despre podolog, pe bune

Promisesem  prin februarie că voi reveni cu  tălpicii mei de 200 de euro să mă plimb fâţa-fâţa, pe aici.
Bineînţeles, cheltuielile nu s-au oprit la consultaţie şi fabricarea tălpicilor, pentru că, oricât sunt de subţirei aceştia (nu ştiu cum s-or chema în româneşte, aici, tălpicii ăştia se numesc plantare), devine imposibil să mai stai comod în papucii vechi, deci, trebuiesc cumpăraţi papuci cu măcar jumătate de număr mai mare.
  Iniţial, am jinduit la  săndăluţe cu tocuri ameţitoare, după cîteva probe practice la cele cu tocuri rezonabile, după altă oră de băgat şi scos tălpicul din tot felul de încălţări delicate am renunţat la ideea de toc, ca, în final, când prietenul care mă însoţea începuse să se bată cu tâmpla de colţurile vitrinelor,  să înţeleg, că doar  raionul cu şalupe şi adidaşi, ar putea să facă obiectul căutărilor mele.
Nici aici alegerea n-a fost simplă , aşa că timp de trei zile n-am făcut altceva decât să schimb papuci.
Am găsit adidaşul izbăvitor  când toate vânzătoarele erau pe cale să-şi dea demisia,  Alfredo, prietenul săritor, voia să-şi însceneze un harakiri, Von Pluş găsise singur numărul de la protecţia animalelor iar jupânul mă înscrisese pe lista de aşteptare al unui psihiatru renumit.
Vă pot spune însă, acum, la sfârşitul acestei aventuri costisitoare că  efortul şi cheltuiala nu au fost în zadar.
Mi-au dispărut durerile de spate şi tensiunile din muşchii picoarelor, ca prin farmec.
Abia acum când  simt că am  sprijin pe toată talpa piciorului pot face diferenţa între calitatea mersului cu plantare şi fără.
Probabil că, fără grabă, se pot găsi şi soluţii mai puţin costisitoare.
De exemplu, aici, o trimitere făcută de medicul de familie, pentru o consultaţie de specialitate, reduce costul respectivei la doar 20 de euro. E drept că lista de aşteptare e lunguţă, aşa încît, e posibil să faci consultaţia respectivă cam după două luni. Sunt hotărâtă  să trimit la control întreaga trupă. (cred c-o să-l exclud pe Von Pluş nu-l prea văd dispus să treacă la adidaşi Smile.).
Iată, că am găsit şi o fotografie care prezintă etapele intermediare prin care obţii minunile astea de tălpici:


amprentarea picorului walkable
plantare

Să mai spun că tot podologul  ştie să scoată profesional unghii încarnate, bătături şi alte chestii supărătoare şi că instrumentarul seamănă niţel cu cel folosit de inchiziţie :)?
Cu toate astea sau poate tocmai pentru toate astea, acum ştiu, vizita la podolog trebuie trecută pe lista cu priorităţi! Parol!

Comentarii

  1. Eu am pus un raspuns la postul din februarie! Pardon:

    "Sport poti sa faci, aiurea, picioarele-s asa din nastere, ca si eu am facut toata viata cu un picior mai scurt si n-a vazut nimeni, dar sa nu te duci la "specialisti". Eu acuma am picioarele egale ca treaba era la sold, dar de la exercitii am facut hernia! Chirurgul la care-am fost, prieten, simpatic, evreu si ucrainian din Franta mi-a pus o vodka si mi-a spus: "E într-adevar urgent sa nu faci nimic. Asta e! Doar pe plaja, când trec fetitzele pe lânga tine sa nu te scoli brusc si deodata ca ti se umfla hernia si te faci de cacao!"

    Deci daca mergi mai usor si e bine, ramâi în faza asta! "Mai bine" este dusmanul lui "Bine"! Un "NU" hotarât kineziterapeutului!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Dan
    Sa traiti, am inteles!
    "NU" sa fie! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Podolog tre' sa fie tot una cu podiatrist. Ca la noi parca sunt numai ortopezi.
    Dar bine ca esti bine in final :)

    RăspundețiȘtergere
  4. eu cu talpici de-astia merg in vacanta, ca la mine vacanta inseamna sculat de dimineata, iesit pe usa si revenit seara, cu mici pauze de mancat, baut... etc :)
    da' ai mei sunt luati de la farmacie, costa 10,15$ perechea.
    important e sa fii bine, materialu' nu conteaza. :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. @neuroanchiloza
    Asa e, asta e important, sunt bine, nu zic "mai bine" ca ma cearta Dan:))

    RăspundețiȘtergere
  6. @Cora_
    Am folosit si eu din aia dar nu e aceeasi chestie.
    Astia sunt facuti exact pe masura, umpland cu precizie denivelarile nedorite:)

    RăspundețiȘtergere
  7. sa te plimbi cat mai confortabil cu aceste plantare, noi aici am uitat mersul pe jos, mi-e un dor de el de nu mai pot.
    In afara de downtown-ul repezit pana la stele, de gradina botanica si de sfantul mall nu vezi tzipenie de pieton. Si daca mai trece unul risca sa fie calcat cu masina, caci cine sa se gandeasca ca el e acolo, zau asa.

    ce mi-a placut asta cu "e urgent sa nu faci nimic"

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa-i purtati sanatoasa. 200 de euro ? In total, consultatia medicala inclusa, sau cum ?

    RăspundețiȘtergere
  9. @amalia
    Multumesc, Amalia!
    Si cu cateii cum rezolvati? Tare-s curioasa!

    RăspundețiȘtergere
  10. @Marius
    Nuuu, consultatia e deasupra talpicilor, totalul ar fi 300 de euro.

    RăspundețiȘtergere
  11. Probabil podologii astia sunt de pe vremea Imperiului Roman cand marsurile erau de baza. Tot la istorie scrie ca trebuie sa-ti pui si catei de usturoi striviti intre degete sa alungi vampirii si alte taratoare veninoase din cale, asa cum faceau legionarii.

    RăspundețiȘtergere
  12. @mastic Cu papucii astia chinezesti nu-i nevoie de usturoi, te descalti si vampirii incep sa-si boceasca nemurirea:)).

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”

Barbat cu masină