26 aprilie 2010

Faptă de comunist


Dimineaţă, tutungiul meu preferat  îmi face din ochi,  zâmbindu-mi ca de obicei cu gura dincolo de urechi:

- Ai văzut?

- Ce să văd? las să dospească un firicel de speranţă vizavi de preţul ţigărilor.

- Uite, zice ghidându-mă cu degetul deasupra mormanelor de ziare.

Sub obişnuita tăbliţă cu "Il fumo uccide", agăţat un alt carton, pe care stă scrisă, cu litere de şchioapă tremurândă, replica lui de tutungiu cinstit:

"Chi smette di fumare uccide il tabaccaio"(cine renunţă la fumat ucide tutungiul)

-He, he, ce zici? Bună, nu? Numai că, se încruntă bosumflat dintr-o dată, nevastă-mea nu mă lasă să o pun. Zice că e ilegal... de ce să fie ilegal, e doar adevărul, nu-i aşa?

- Tocmai de aia, adevărul e mereu în ilegalitate, Enzo,  mă dau filozoafă în timp ce-mi însuşesc, gânditoare, pachetul cu otravă.

................................................................................................................................................................................

Şi eu, ca să vezi, fapta asta de comunist, nici n-o pusesem măcar la socoteală!

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu