Dacă-i modă...

Bag eu seamă că treaba asta cu blogul a devenit serioasă aşa încât e musai să intru în rândul lumii.

Îmi şade ori nu pamponul bine e o chestiune lipsită de importanţă, am sau nu ce scrie, chi se ne frega, treaba e atât de simplă încât până şi eu care pricep greu şi uit repede am reuşit să-mi fac trei bloguri într-o singură zi.

Nici nu vreau să mă gândesc câte bloguri îşi poate face careva mai destupat la minte.

Aş fi pututu să mă numesc albinutza, pisicutza, Gerula, Berlusconi, să trec drept femeie, drept înger, vampir, buldog, asta-i frumuseţea lumii virtuale dacă ai memoria destul de încăpătoare pentru câte feţe şi parole ai putea să arunci în dreapta şi în stânga.

........................................................................................................................................................................

Mi-ar fi plăcut ca, măcăr aici să fiu consecventă numai că am pierdut o mulţime de timp încercând să dau un var alb în casă nouă:), mi-am cam prins urechile în chestii pe care nu le pricep, mai grav e că nu reuşesc să controlez dimensiunea literelor aşa încît fiecare postare are potenţial surprinzător. Sunt foarte curioasă dacă aceasta va fi legibilă în final.

Dimineaţa am doar o tuse supărătoare, ideile încep să-mi mişune doar după trei ceşti de cafea, bălăcitul în lichide le oferă forţă, încep să crească şi cresc-cresc exact când eu trebuie să-mi pun traista-n băţ.

Aşa că le înşir pe drum precum Gretel firmiturelele de pâine. La întoarcere însă găsesc doar drumul spre casă idei- ioc! aşa încît nu-mi rămâne decât să consemnez o altă zi, egală cu toate celelalte fără nimic palpabil la insectar.